Tura de toamna in Leaota

Posted by admin in Calatorii on nov 17th, 2009 | 0 comments

Putine zile au mai ramas pana ce oceanul de zapada va pune iarasi stapanire peste munti toienind totul, asa ca am decis sa fac o ultima tura in toamna tarzie. Sambata ce a trecut am iesit in cele din urma din casa, luand drumul muntilor prin masivul Leaota.

Am fost o alegere de moment si trebuie sa recunosc ca nu am fost tocmai incantat initial de alegerea facuta. Pe lista mai aveam Jepii Mici si insasi Vf. Moldoveanu, dar am decis sa mergem in Leota datorita vremii schimbatoare si traseului mai putin dificil.

Am pornit de dimineata din Buzau in formatie restransa, numai patru persoane, cu o singura masina, iar la ora zece eram deja la poarta Manastirii Adormirea Maicii Domnului, echipati si pregatiti sa plecam pe traseu. Pana in acest punct am venit ghidati de GPS (mai mult sau mai putin) si de o harta a zonei.

GPS-ul si-a facut treaba constiincios pana aprope de localitatea Runcu (de unde incepe traseul) aducandu-ne prin Sinaia pe la cota 1000m pe un drum cu o priveliste superba, dar s-a zapacit la cativa kilometrii de Runcu cand ne-a pus sa o luam pe un drum fara asfalt si foarte accidentat. Ajunsi in localitate ne-am orientat rapid cu ajutorul catorva sateni si am pornit pe drumul forestier pana la manastire.

Desi gerul de toamna tarzie (aproximativ -2 grade C) pisca, am avut parte de o vreme superba cu un soare ce a vegheat asupra noastra pana la asfintit, avand astfel parte de o priveliste superba. Cu toate ca traseul incepe de la intrarea in drumul forestier (la iesirea din Runcu), noi am decis sa facem o parte din traseu, atat cat s-a putut, cu masina, pentru a ne bucura cat mai mult de splendoarea muntilor in scurta zi de toamna ce se intindea inaintea noastra.

Marcajul traseului ales este banda albastra, dar in cele mai multe cazuri acesta este inexistent. Lipsa marcajului este compensata de starea buna a drumului, acesta fiind bine delimitat si usor de observat, pana la cabana Leaota fiind freventat de carutele care fac aprovizionarea cu lemne de foc si cele necesare cabanierului.

Drumul prin padure a fost destul de istovitor, asa ca vederea cabanei a fost pentru noi o usurare. Stiam inca de la pornire ca acesta va fi primul si principalul popas pentru hrana si odihna. La vremea cand am ajuns noi fii cabanierului trageau lemne din padure si faceau pregatirile pentru oaspetii ce aveam sa-i regasim, seara, la coborare.

Situata la o altitudine de 1330m Cabana Leaota este un importatnt punct de refugiu in zona. Cu dotari dintre cele mai modeste (paturi de lemn supraietajate si doua sobe de teracota ce incalzesc cele doua camere) cabana nu se vrea a fi un punct de atractie turistica ci un refugiu pentru cei intarziati si pentru temerari. Cazarea la cabana costa in jur de 15RON/noapte si este nevoie de un telefon prealabil pentru a instiinta cabanierul, domnul Gila, deoarece acesta poate fi plecat (numarul de contact este 0730.852.668).

Dupa ce am macat, ne-am refacut puterile si am schimbat cateva vorbe cu fii cabanierului am pornit iarasi pe carare hotarati sa ajungem pana pe varful Leaota. Situat la o altitudine de 2133m, vf. Leaota troneaza peste intreg masivul fiind punctul central al mai multor trasee ce fac legatura intre Targoviste si Brasov. Asa cum aveam sa ne convingem curand, Leaota era un obiectiv greu de indeplinit, cele cateva ore de lumina si oboseala cauzata de prima tura din an pe temperaturi negative, aveau sa-si spuna repede cuvantul asa ca am decis sa ne abatem de la traseu si sa urcam pana la aproximativ 1600m altitudine undeva in partea de sud a varfului Romanescu.

Pe “galma”, asa cum am botezat-o noi, am petrecut aproximativ a jumatate de ora timp in care am facut niste poze si am mancat cate ceva. De aici puteam privi pana departe in zare si puteam admira crestele inzapezite ale varfurilor din Fagaras. Vantul ce sufla naprasnic si temperatura scazuta (estimez undeva intre -5 si -7 grade celsius) ne-au fortat sa coboram si astfel am reluat traseul de intoarcere.

La intoarcere am avut parte de o lumina excelenta asa ca am mai zabovit pentru poze. Cand ne-am intors la cabana am gasit lume multa si agitatie. Unii faceau frigarui la gratar, altii adunau lemne pentru a face focul in noaptea ce avea sa vina, iar altii pur si simplu admirau privelistea. Aici am facut un ultim popas, dupa care am pornit prin padure catre poarta manastirii unde am last masina la sosire.

Printre copacii desfrunziti zarim soarele prietenos coborand in spatele Piscului Fruntii, aruncand inspre noi ultimele raze prieteneoase si permitandu-ne o ultima poza. Ajunsi la masina dam jos echipamentul, ne tragem sufletul si o pornim catre Buzau, unde aveam sa ajungem trei ore mai tarziu.

[vezi albumul de poze]